- şuierãtoáre
- s. f., g.-d. art. şuierãtórii; pl. şuierãtóri
Dictionar Ortografic al Limbii Române Pentru Elevi. 2013.
şuierãtoáre
Look at other dictionaries:
şuierătoare — ŞUIERĂTOÁRE s. 1. fluierătoare. (Scoate sunete dintr o şuierătoare.) 2. (fon.) sibilantă, siflantă. Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime şuierătoáre s. f., g. d. art. şuierătórii; pl. şuierătóri Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa:… … Dicționar Român
fluierătoare — FLUIERĂTOÁRE s. I. şuierătoare. (Scoate sunete dintr o fluierătoare.) II. (bot.; Tamus communis) (reg.) napi porceşti de pădure (pl.), vită neagră. Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime fluierătoáre s. f., g. d. art. fluierătórii; pl.… … Dicționar Român
fâsâi — FÂSÂÍ, fấsâi, vb. IV. intranz. 1. (Despre gaze) A produce un zgomot şuierător şi surd la ieşirea cu presiune printr un orificiu strâmt. 2. (Despre unele fiinţe) A sufla (pe nas) cu putere, a scoate (pe nas) sunete şuierătoare. Gâscanul fâsâie.… … Dicționar Român
sibilant — SIBILÁNT, Ă, sibilante, adj. (În sintagmele) Consoană sibilantă sau sunet sibilant (şi substantivat, f.) = consoană articulată prin apropierea vârfului limbii de alveola superioară; consoană şuierătoare sau siflantă. – Din fr. sibilant. Trimis de … Dicționar Român
stridor — STRIDÓR s.n. (med.) Zgomot şuierător al respiraţiei, specific în cazuri de spasm sau de obstrucţie a laringelui. – Din lat., fr. stridor. Trimis de claudia, 13.09.2007. Sursa: DEX 98 stridór s. n. Trimis de siveco, 10.08.2004. Sursa: Dicţionar… … Dicționar Român
şuierător — ŞUIERĂTÓR, OÁRE, şuierători, oare, adj., s.f. 1. adj. (Adesea adverbial) Cu un sunet strident, ascuţit; şuierat2. ♢ Consoană şuierătoare (şi substantivat f.) = consoană sibilantă. 2. adj. (Despre unele animale, păsări) Care scoate un ţipăt, un… … Dicționar Român
şuierãtór — adj. m., pl. şuierãtóri; f. sg. şi pl. şuierãtoáre … Romanian orthography
sibilantă — SIBILÁNTĂ s. (fon.) siflantă, şuierătoare. Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
siflant — SIFLÁNT, Ă, siflanţi, te, adj. (Despre respiraţie) Şuierător; strident, zgomotos. ♢ Consoană siflantă sau sunet siflant (şi substantivat, f.) = consoană constrictivă dentală, formată prin atingerea vârfului limbii de către cele două şiruri de… … Dicționar Român
siflantă — SIFLÁNTĂ s. (fon.) sibilantă, şuierătoare. Trimis de siveco, 05.08.2004. Sursa: Sinonime … Dicționar Român
